Dimineti cu bormasini

Dimineti cu bormasini

De dimineata m-am trezit in dulcele zumzet al unei masini de gaurit care se auzea foarte aproape de visele mele invaluite de briza usoara si sarata, pe o plaja cu nisip alb care facea un cocktail perfect cu ape turcoaz si vegetatie luxurianta. Ma trezesc. Se trezeste si alergia. Incep sa stranut. Stranut niste minute bune, pana imi dau si lacrimile, apoi imi curge nasul, apoi mai stranut, imi suflu nasul, tot tacamul. Bormasina imi insoteste fiecare miscare, dar nu mai e singura. Dupa usa inchisa s-au activat pisicile care considera ca e o nesimtire din partea mea sa stranut de atatea ori inainte sa le hranesc. Asa ca miauna pe 2 voci – fetita mai jos si prelung, baiatul sunete subtiri, ascutite si scurte, ca un sfredel in moalele capului. Devine un intreg concert in momentul in care unul din cei 2 inculpati se pune sa zgarie cu vehementa usa. Ma intreb o secunda daca sa scot doapele de urechi din sertar si sa ma intorc pe plaja sau sa ma mobilizez si sa hranesc monstrii blanosi de dupa usa.

pisicia mangaiata relaxata toarce animalute

Cum bausem multa apa seara, nu prea aveam alta varianta decat sa ma mobilizez. Deschid usa. Dupa ea, fete rotunde, ochi mari si mirati, urechi atente, si cele mai cumintele expresii posibile, pline de iubire si recunostiinta ca m-am trezit. Le privesc cu ochi tulburi, pe jumatate deschisi. Imi arata drumul spre bucatarie, fugind in fata mea in singura directie in care aveam voie sa merg ca sa imi implinesc menirea vietii, si anume sa le hranesc. Ma hotarasc sa merg totusi la baie. Reincepe mieunatul: Miu! MAAAUUU, Miu! MAAUUU, etc. In sfarsit, merg sa le pun buline in aceeasi directie de unde se aude tot mai pregnant bormasina. Homo Vecinus isi renoveaza apartamentul situat exact in coasta apartamentului meu. Este deja a 3a saptamana de bormasini, ciocane, ziduri care pica, moloz, baroase, muncitori care striga unii la altii porcostanii de santier si restul de elemente indispensabile renovarilor si constructiilor.

bormasina gauri in lemn

Cum nici nu am dormit foarte bine pentru ca a fost mai multa distractie decat relaxare pe plaja mea din vis, sunt somnoroasa, bosumflata si in ritm de bormasina, galagie si nervi. Nu stiu cum sa abordez problema decat sa ma imbrac si sa plec sa lucrez din oras, dar chiar nu am chef.

Asa ca ma hotarasc ca in loc sa ma enervez mai tare, cum ar fi sa fac exact opusul? Si anume sa ma apuc de ras. Desi nu imi venea. Nu imi venea absolut deloc, dar cateodata am o atractie macabra pentru reducerea la absurd. Asa ca incep sa rad. Si rad. Si mai rad. In hohote, tare, cat ma tin plamanii si obrajii. Rad tare, ca nebuna. La un moment dat chiar incep sa rad sincer, pentru ca e atat de colorat rasul meu fals incat incepe sa ma distreze si sa rad pe bune. Pana la urma rad din toata inima si e bine. Bormasina merge in continuare, dar devine zgomot de fond. Ma simt bine, foarte bine. Incep sa dansez, cumva a fost o trecere naturala. Dansez in fata oglinzii si imi dau voie sa fiu cat de ridicola posibil, asa ca rad si mai tare. Se pare ca totusi exista solutii false care duc la rezolvari adevarate.

Concluzia acestei povesti este asa: viata asta e scurta si pana te nasti in urmatoarea poate vrei sa dai tot in asta pe care o ai acum. Daca nu crezi in reincarnare, asta e singura viata pe care o ai, asa ca nu o irosi pe inutilitati. Nu lasa bormasina sa iti dicteze starea. Nu lasa bormasina sa iti ia zambetul de pe buze. Nu lasa bormasina sa iti strice viata. Bormasina e doar zgomot. Inlocuieste cuvantul ‘bormasina’ cu absolut orice cuvant vrei tu si fii constient ca in afara de sufletul tau, tot restul e doar zgomot!

femeie dansand clar obscur fericire libertate bucurie iubire de viata

 

Author Avatar
by admin

Leave a Comment